Nadine își amintește cu amărăciune momentul în care a fost dusă la orfelinat

Nadine a oferit un interviu extrem de emoționant în care a povestit, printre altele, ce își amintește despre momentul în care a fost dusă la oferlinat de către bunica ei și impactul pe care l-a avut acel moment asupra ei.

Nadine își amintește cu amărăciune momentul în care a fost dusă la orfelinat

Nadine a povestit cum bunica ei a dus-o la orfelinat, deși ea o implora plângând să nu facă asta. Totuși prezentatoarea tv spune că acest lucru trebuia să se întâmple, pentru a contribuit la dezvoltarea și transformarea ei ca om.

Întrebată ce a simțit atunci când bunica a fost nevoită să o ducă la casa de copii, ea a replicat: “Nu a fost nevoită să mă ducă la casa de copii. A făcut-o pentru că așa îi era mai simplu. Am conștientizat tot. 

M-a târât până acolo, deși tot drumul am implorat-o, urlând, să nu mă ducă. Omul care am fost a judecat-o aspru și a comparat-o cu ce ar fi făcut alții. Omul care sunt azi înțelege că acea femeiea făcut atât cât a știut și cât a putut.

Este nedrept să comparăm oamenii. Curajul, demnitatea, puterea sunt haruri pe care toți le avem, dar nu toți reușim să le activăm. Și nimeni nu trebuie pedepsit pentru asta. Ea nu a reușit în viața asta să și le activeze. Poate va alege să se întoarcă și să mai încerce o dată.” 

Nadine a povestit deschis și despre ce a însemnat pentru ea, la vârsta de 6 ani, contactul cu orfelinatul și în ce moduri au schimbat-o anii petrecuți acolo.

“Orice aș spune, mintea unui om care nu a trecut prin asta nu poate cuprinde informația… Din prima zi de orfelinat, a început destructurarea mea ca om. Destructurare pe toate palierele: emoțional, intelectual, cognitiv… 
 
Unghiul din care privesc lucrurile acum mă face, însă, să fiu recunoscătoare pentru acele experiențe, pentru că, în sfârșit, am priceput de ce le-am experimentat.

Și anume, m-am întrebat deseori care este noima nașterii mele, ca om negru, într-o țară de albi, în comunism, în sărăcie etc. Și trec anii, îmi fac asociație nonprofit, fac ateliere în zona rurală cu copiii despre cum să dezvoltăm o viziune asupra vieții și un plan care să ne ducă la prosperitate și calitate a vieții, întâlnesc copii de romi sau români care îmi spun că nu vor reuși vreodată, în ciuda argumentelor mele, pentru că ba sunt prea negri, ba au râie și păduchi, ba sărăcia nu îi lasă nici măcar să ajungă până la școală. , a mai povestit Nadine.

 

 

 

Ți-a plăcut articolul? Dă un LIKE și SHARE prietenilor tăi
Loading...
Loading...