Cum arăta Zanni de la Survivor România, înainte să cunoască celebritatea. Era de nerecunoscut

Zannidache de la Survivor România, sau Zanni, așa cum este alintat de colegi, arăta complet diferit înainte de a deveni celebru.

Artistul are acum părul vopsit în două ulori și 100 de tatuaje, însă nu a fost mereu așa. Faimosula trecut prin multe schimbări, de-a lungul timpului.

Cum arăta Zanni de la Survivor România, înainte să cunoască celebritatea

Zannidache de la Survivor România este de nerecunoscut! Zannidache Hubert Edmond a venit la Survivor România ca să își demonstreze că își poate depăși limitele.

Protejatul lui Alex Velea este un personaj apreciat în cadrul emsiiunii Survivor România, sezonul doi. Zanni este un artist direct și un concurent care mereu a spus lucrurilor pe nume, chiar dacă asta îi poate aduce și conflicte.

Zanni luptă cu îndârjire pentru fiecare punct pe traseu și este unul dintre cei mai iubiți concurenți de către public.

Zannidache a devenit un personaj controversat și din cauza schimbărilor de look. Zanni, n vârstă de 23 de ani, are nu mai puțin de 100 de tatuaje și este vopsit în două culori.

Jumătate blond, jumătate brunet. Aspectul său atrage atenția, mai ales că are tatuaje inclusiv pe față și în cap. Dar concurentul de la Survivor nu a fost mereu așa.

La vârsta de 17 ani, zanni nu avea deloc tatuaje și ncii nu se vopsise. În imaginile recente, Zanni este de nerecunoscut. De-a lungul timpului, concurentul de la Survivor a avut mai multe schimbări bruște, acesta vopsindu-se roșcat, portocaliu sau verde, iar cu altă ocazie a fost tuns la chelie.

Zannidache, o copilărie marcată de lipsuri

Zannidache Hubert Edmond, cunoscut drept Zanni, a avut o copilărie marcată de lipsuri. Părinții lui l-au abandonat într-un orfalinat și au plecat ulterior în Grecia.

Mai mult, Zanni a crescut în niște condiții greu de imaginat. Au fost multe zile în care nu a avut ce să mănânce, dar nu și-a pierdut speranța că într-o zi viața lui se va schimba.

„Am stat într-un centru de copii până la șase ani, un centru în care făceam foamea și eram dresați doar cu bătaia.

Cât am stat acolo nu am știut ce este timpul, spațiul, copilăria, nici măcar măcar diferența dintre fete și băieți. Îmi aduc aminte perfect că la un moment dat, de câteva ori pe lună au început îngrijitoarele să ne scoată în curte și să ne alinieze.

Tot ce știam era că după fiecare aliniere în curte, unul dintre noi dispărea…Știam că dispare spre ceva mai bun și mai știam că nu vreau să rămân singur la cămin. Se făceau adopții, pentru că urma să se închidă orfelinatul (…).

Nu realizam că viața poate să fie mai bună, că foamea poate să treacă (…). Noaptea făceam pe mine ca să îmi fie cald, iar dimineața îmi rupeau picioarele, de pedeapsă.

Într-o zi am fost adoptat de o organizație de copii, unde eram în case cu mame, angajate să aibă rolul de mamă pentru un număr de copii. Aici am cunoscut și alte sentimente și emoții trăite la orfelinat’, a povestit Zannidache la Survivor România.

Loading...