Europa începe să-i întoarcă spatele lui Zelenski! Lovitura la care nu se aștepta o clipă!
Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg se opune acordării Ucrainei statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe din Austria consideră că este necesar ca UE să-şi consolideze relaţiile cu Ucraina, însă nu printr-o aderare, ci prin mai multă ”flexibilitate”.
Vorbind la cel de-al 14-lea Summit al presei europene de la Lech, ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg a spus că ar trebui luate în considerare căi alternative în loc ca Ucraina să primească statutul de candidat în iunie.
Drept rsăpuns, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a numit comentariile diplomatului austriac ca fiind de o „strategie mioapă”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat săptămâna trecută optimsmul faţă de o aderare a ţării sale la Uniune.
Ucraina ar putea obţine statulul de ţară candidată la aderarea la UE ”în săptămânile viitoare”, îşi exprima el speranţa.
Obţinerea statului de ţară candidată la aderarea la UE este, în prncipiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulţi ani.
În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective – un lucru dificil de demonstrat de către o ţară aflată în război.
Săptămâna trecută, Ucraina a completat chestionarul de aderare la UE, iar preşedintele declara:
„Poporul nostru este, în forul său interior, deja de multă vreme mental în Europa. Cu toate acestea, fiecare ţară trebuie să urmeze această procedură”.
În mod obişnuit, obţinerea statutului de candidat la aderare la UE „durează ani”, însă Bruxellesul „ne-a oferit cu adevărat oportunitatea de a angaja această procedură în câteva săptămâni sau luni”, a spus Zelenski.
O majoritate covârșitoare a ucrainenilor, peste 80%, se declară împotriva oricăror concesii teritoriale în favoarea invadatorilor ruși în schimbul unui acord de pace, potrivit unui sondaj publicat, marți, de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev.
În timp ce 82% dintre persoanele chestionate consideră că în niciun caz nu ar trebui făcute concesii de această natură chiar şi cu riscul prelungirii războiului, 10% cred că se poate „renunţa” la unele teritori” pentru a se ajunge la pace mai rapid sau pentru a păstra independenţa Ucrainei, potrivit sondajului, citat de Agerpres.
Procentul variază însă în funcţie de regiune, iar în estul ţării, scena unor lupte intense, 68% dintre cei intervievaţi se opun cedării de teritorii, în timp ce 19% susţin această posibilitate.
Sociologii ucraineni subliniază că dintre persoanele care locuiesc în teritoriile ocupate de armata rusă după începutul agresiunii militare din 24 februarie, 77% sunt împotriva concesiilor teritoriale, în timp ce 18% se exprimă pentru o astfel de posibilitate. Dintre persoanele care au fugit din teritoriile ocupate după începerea războiului declanşat de Rusia, doar 5% sunt în favoarea concesiilor teritoriale.
Rusia a renunţat la organizarea unui „referendum” în regiunea ocupată Herson, cu scopul anexării acesteia, întrucât nu a găsit sprijin în rândul populaţiei locale, a declarat şeful spionajului militar ucrainean Kirilo Budanov într-un interviu apărut, marţi, în publicaţia Ukrainska Pravda. În prezent, ocupanţii ruşi lucrează la alte opţiuni pentru anexarea regiunii Herson, care să nu necesite un referendum, a afirmat Budanov.